American Bullshit

Aseara am fost sa vad WORLD TRADE CENTER la Movieplex. MARE GRESEALA! Mare! Daca aveti aproape 3 ore de pierdut, vreo suta de mii de lei de aruncat sau chef sa va oripilati pentru o luna de acum incolo...ei bine atunci WTC is the movie for you. Daca nu...va rog eu,luati-va bilet la ,,Lacrimi de iubire" sau la orice altceva.

Recunosc...m-am dus la film cu asteptari mari. Ma asteptam sa fie un film dur, neromantat si pe alocuri disturbing, insa ceea ce am gasit a fost un film jalnic facut, cu actori prost alesi(printre care un Nicholase Cage sters si neconvingator, caruia ,,norocul" este ca i se vad doar ochii de sub daramaturi, aproape 3/4 din film) si o intriga excesiv de ingusta in raport cu adevaratul fir al evenimentelor. Ca sa nu mai vorbesc de nelipsitul polonic de American bullshit si batutul tobei in legatura cu ,,our great nation" care trebuie sa se razbune.

Nu ma intelegeti gresit...am fost impresionata de drama petrecuta la WTC acum cinci ani, dincolo de orice conspiratii sau chestiuni neclare legate de acele evenimente. Indiferent de cine a fost in spatele atentatelor,
realitatea este ca 3000 de oameni au murit in acea zi, oameni care aveau prea putin de-a face cu acele conspiratii si interese. Ei au fost asa-numitele victime colaterale, iar familiile lor se intreaba poate si astazi de ce si cum s-a intamplat ceea ce s-a intamplat.

Am fost la GROUND ZERO anul acesta si m-a impresionat mult tacerea sfasietoare a locului, in ciuda animatiei strazilor Newyorkeze, in ciuda sutelor de oameni din jur, in ciuda atmosferei de ,,normal day", in acel loc parea ca timpul s-a oprit in ziua de 11 septembrie 2001. E o senzatie care m-a rascolit la momentul respectiv si pe care nu am uitat-o. Sa te uiti la acel loc imens, gol si sa te gandesti ca in acel loc au murit in conditii groaznice 3000 de oameni e ceva emotionant chiar si pentru cea mai cinica persoana.

Tocmai fiindca tragedia 9/11 m-a impresionat, ma asteptam ca acest film sa surprinda drama newyorkezilor, pe fetele carora se poate citi si acum, dupa 5 ani, trauma suferita in acea dimineata de septembrie. Vorbeste cu orice newyorkez si vei citi in vocea lui o frica nedisimulata ca 9/11 se va repeta, ca oricand, oriunde, se poate intampla o noua tragedie. Ca aceasta psihoza a fost bine gestionata si utilizata de administratia Bush...asta e o alta poveste. Insa realitatea e ca New Yorkul este un oras haituit, un oras care inca sangereaza in profunzime si care nu va fi niciodata la fel ca inainte de 11 septembrie. E un adevar de netagaduit.

Din pacate insa, filmul lui Oliver Stone, desi anuntat cu surle si trambite, nu reuseste sa prezinte drama si sa o puna in lumina pe care o merita acei oameni sacrificati in numele ,,visului american" si al
taramului ,,of the free and of the brave". Dimpotriva...dupa primul sfert de ora al filmului, singura parte reusita de altfel, am aterizat intr-o plictiseala densa din care doar scenele oripilante mai reuseau sa trezeasca sala suficient cat sa se mai auda cate o remarca acida. Intentiile lui Stone au fost laudabile - sa scoata in evidenta drama a doi politisti care intervin in valtoarea evenimentelor la 11 septembrie. Cu toate astea, bunele intentii se risipesc pe parcurs, pe masura ce drama se focalizeaza tot mai tare pe cei doi politisti si pe familiile lor, in conditiile in care drama orasului si a celorlalte mii de oameni este tratata ca si cum nu ar fi existat.

Citisem undeva pe internet o recenzie a filmului in care criticul respectiv afirma ca filmul lui Stone este atat de prost incat face o poveste adevarata sa para fictiune. Este foarte adevarat! Exact acest sentiment l-am incercat eu dupa prima jumatate a filmului, cand discutiile dintre cei doi, prinsi sub daramaturi, devenisera atat de teatralo-artistice incat aveam impresia ca urmaresc un film de actiune oarecare. De altfel, daca scoti inceputul si sfarsitul filmului, 3/4 din film se poate petrece ORIUNDE - dupa un cutremur, intr-o mina, in cazul oricarui tip de catastrofa. Ori, dupa umila-mi parere, acest film se numeste WORLD TRADE CENTER, nu ,,Doi politisti ingropati sub daramaturi".

Din nefericire, chiar si cazul celor doi politisti este prost ales. Indubitabil ca cei doi au avut un curaj extraordinar sa se avante in acea cladire pentru a salva oameni, problema este insa caracterul abrupt al inceputului filmului. Politistii intra in cladire, iar la cateva secunde aceasta se prabuseste, inainte de a putea salva pe cineva. Practic, filmul nu scoate in evidenta drama oamenilor prinsi in acele cladiri in flacari, oameni pe care disperarea ii indeamna la gesturi necugetate, oameni care nu mai au nici o sansa...Nu...filmul prezinta povestea a doi politisti care se nimeresc ,,in locul nepotrivit, la momentul nepotrivit". Altfel spus, doi oameni care se duc sa salveze alti oameni, dar in cele din urma au nevoie ei insisi sa fie salvati. Fara indoiala, soarta lor a fost emotionanta, insa ma indoiesc ca nu erau alte povesti de spus, care sa merite mai mult sa faca parte din acest film.

Ceea ce m-a iritat cel ma tare si ceea ce reprezinta fara indoiala glazura de pe coliva in cazul acestui film...o reprezinta personajul DAVE KERNES. Un om care a existat de altfel si care i-a salvat pe cei doi politisti. Problema este ca personajul Dave Kernes seamana cu un robot, asa cum ma indoiesc ca arata omul adevarat Dave Kernes. Ilustrat ca un maniac religios, nu ca un om cu credinta in Dumnezeu, ci ca un fanatic care vorbeste in citate (cand vede daramaturile celor doua turnuri, replica sa din film este : ,,It's like God has created a shield of smoke to protect us from what we are not ready to see...").
Toate replicile sunt spuse teatral, toate personajele isi joaca un rol si se vede asta deranjant de mult, in primul rand pentru ca replicile in sine sunt multe dintre ele stupide.

Revenind la personajul Dave Kernes, care se aude ca ar fi fost negru in realitate, dar aici este prezentat ca fiind ALB...(in cazul in care e adevarat, o palma maaare pe obrazul lui Oliver Stone), micul Robocop Kernes emite numai judecati pline de bullshit american de prima mana, fiind de fapt instrumentul prin care regizorul nu se poate abtine sa nu pupe putin intr-o zona indescriptibila ,,visul american" si ,,the pursue of Liberty" care i-au determinat pe Bush&co. sa macelareasca Irakul in numele unei cauze inexistente.

Marele pacat al acestui film, dincolo de incoerenta scenariului si de incapacitatea de a prezenta in perspectiva drama unui oras si a unei natiuni, marele pacat este polonicul umplut cu varf cu bullshit pe care il livreaza aproape subliminal publicului prin intermediul personajului sus-numit. Astfel, Dave Kernes este un fost puscas marin care rosteste in sfarsitul filmului adancile cuvinte ,,I'll stick around, they'll need some good men here to REVENGE this", dupa care, inaintea genericului de final, este prezentata soarta personajului: ,,DAVE KERNES became a marine again and served TWO TOURS OF DUTY IN IRAQ". Cuvintele cheie sunt...exact...REVENGE si IRAQ. In acel moment, aproape ca iti venea sa te ridici de pe scaun si sa tipi ,,Oh my God...cat bullshit poate sa inghita un popor?".

Filmul lui Stone nu este prost, ci execrabil. Esueaza in prezentarea dramei NY si transforma rana deschisa a mii de oameni intr-un film artistic de categoria B. Finalul se vrea uplifting si emotionant, insa senzatia pe care o ai la iesirea din cinematograf este una singura ,,Ah da...asta a fost caz real, uitasem". Morala filmului este si ea chinuita rau in stil american - chiar daca acea zi a fost una neagra, a fost in acelasi timp un moment inaltator in care spiritul de sacrificiu si prietenia au iesit la suprafata. Oliver Stone nu reuseste insa sa vada padurea de copaci, cum s-ar spune, intepenindu-se in drama celor doi politisti, al caror happy-end pare sa acopere drama unui popor. WORLD TRADE CENTER ar trebui sa se numeasca oricum, numai nu asa...pentru ca nu are absolut nici o legatura cu cele intamplate in acea zi trista de 11 septembrie.

Nu recomand nimanui acest film, nici macar pe dvd sau luat de pe net. Este o pierdere de timp si un consum inutil de nervi pentru a vedea ceva ce va poate oferi orice film-catastrofa cu mine, cutremure sau tornade. Singurul meu regret este ca acest film mi-a confirmat un lucru pe care il stiam deja - manipularea americana exista si are tentaculele bine intinse inca mult timp de acum incolo. Nu are nimic de-a face cu poporul american sau cu taramul celor viteji si liberi, ci doar cu interesele unui grup exclusivist, care foloseste oamenii si dramele lor ca o modalitate de a-si transmite doctrina.